Stampila : Istorie, Creativitate, Imaginatie


OPTIMISMAstazi am simtit nevoia de a-ti impartasi o bucata a istoriei mai putin cunoscuta dar, nu mai putin importanta decat informatiile prezentate in manualele scolare.

Istoria Stampilei

Stiinta care se ocupa cu studiul sigiliilor si al stampilelor se numeste sigilografie, sigiliile si pecetile domnesti de pe vremuri fiind “stramosii” stampilelor moderne. Studiul sigiliilor a inceput prin tentativa de a mentine o evidenta a sigiliilor regale si de a indeparta posibilitatea falsificarii lor.

Sigilografia studiaza principalul mijloc de validare a documentelor – sigiliul. Prin sigiliu se intelege amprenta de ceara, fum sau tus imprimata pe documente, in urma aplicarii matricei sigilare. Matricea sigilara reprezenta, pe vremuri, instrumentul cu ajutorul caruia se realiza sigilarea, si era fabricata din argint, bronz, otel sau alama. Unele erau confectionate chiar din aur si pietre pretioase, sub forma de inel sau breloc.

Matricea sigilara are doua parti. Prima este o suprafata metalica pe care se graveaza emblema si legenda, iar a doua este reprezentata de un maner, confectionat din metal, lemn sau os.

Legenda sigiliului reprezinta textul scris pe marginea acestuia, si era in stransa legatura cu emblema, spunand numele, titlul, calitatea posesorului sigiliului, precum si data confectionarii sau a ocuparii functiei celui care folosea sigiliul respectiv.

Matricea sigilara se executa manual, prin lovire cu ciocanul sau prin turnare. Matricile, sigiliile si pecetile domnesti erau pastrate in secolele XIV-XVI de primul logofat. In secolul al XVIII-lea a aparut, in Tara Romaneasca si Moldova, o noua functie domneasca, numita „muhurdar” care prelua aceasta sarcina detinuta de logofat. Folosirea unui sigiliu era determinata de importanta documentului sau a persoanei care folosea si avea dreptul sa foloseasca respectivul sigiliu.

Sigilografia imparte sigiliile dupa tipul reprezentat de emblema, limba in care sunt scrise legendele, dupa forma, marime si dupa modul de confectionare si conservare a sigiliilor. Sigiliile au aparut odata cu primele documente insa au apartinut, la inceput, doar autoritatii supreme, adica domnitorilor, regilor si imparatiorului. Odata cu trecerea timpului au inceput sa fie folosite si de catre demnitarii si dregatorii mai mici in functii.

Sigiliile erau folosite pentru a arata ca actul, scrisoarea sau documentul respectiv este original (a fost scris de cel care a pus sigiliul) si chiar pentru a asigura secretul corespondentei. Astfel, un plic sigilat nu putea fi desfacut decat de cel caruia ii era adresata scrisoarea. Daca sigiliul era distrus se putea observa cu usurinta ca cineva a umblat la respectivul document, deoarece sigiliul nu putea fi refacut decat de cel care avea matricea sigiliara. Asa ca sigiliile sau matricile sigiliare trebuiau pazite foarte bine, asa cum si in zilele noastre stampilele trebuie pastrate cu foarte mare grija.

De-a lungul timpului stampilele au inceput sa se diversifice oferind posibilitatea utilizatorului de a informa destinatarul scrisorii despre data redactarii (datiera), originalitatea documentului sau chiar sa ofere o semnatura autografa.

stampila-Carol-I

 

 

 

Atat Carol I cat si Presedintele Americii, Andrew Johnson, si-au realizat in acelasi an stampile cu semnatura lor pentru a-si usura semnarea documentelor zilnice mai putin importante.

 

 

Creativitate:

Creativitatea oamenilor au adus stampilele la un alt nivel. In acest moment exista stampile pentru aproape orice necesitate. Exista stampile personale care includ date de indentificare, stampile care ofera autenticitate documentelor, stampile care ofera informatii suplimentare (numar de inregistrare, data, etc.) , stampile pentru distractie (prin personalizare) dar care au si o utilitate(Like sau Dislike) dar si stampile realizate speciale pentru copii cu diverse modele (animale, flori, inimioare, etc.) .

Dar, creativitatea umana nu s-a oprit aici. In prezent, stampilele sunt personalizate atat pe banda aplicata (cu absolut orice text este necesar) cat si pe exterior pentru a putea diferentia cat mai usor stampilele.

Imaginatie?

Garantat este necesar un strop de imaginatie pentru a realiza stampila pe care ti-o doresti exact asa cum ai nevoie. Unele persoane sunt mai imaginative, altele mai putin, dar, iti ofer un exercitiu de imaginatie…

Daca ai fi o stampila, tu ce stampila ai fi?

Eu am stat putin sa ma gandesc la aceasta intrebare, dupa care am si intrebat cateva persoane si raspunsul este clar, decisiv si irevocabil.

Eu sunt o stampila veche de arhiva. Am ales aceasta stampila deoarece ai nevoie de calm si atentie pentru a o aplica dar in acelasi timp pentru ca o pot personaliza cu o doza strasnica de „Optimism”. Aceasta stampila trebuie aplicata incet, cu grija si totusi cu forta aplecand usor stampila dintr-un colt in celalalt.

stampila doru

Da, in final trebuie sa recunosc ca am o doza de clasicism in sange, poate uneori insuficienta dar, garantat exista.

Eu sunt stampila Optimista, tu ce stampila esti?

Acest articol a fost realizat pentru Superblog 2015!

Share This:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *