Escape Room 15


A fost odata ca niciodata, ca daca nu ar fi nu v-as mai povesti …

Un escape room care mi-a ajuns la inima…Escape Room Rocks.

V-am mai povestit experientele mele in camerele Escape Room Rocks. V-am scris despre felul in care am devenit maestrul papusilor Chucky si v-am si descris experienta mea legata de muzica rock in camera “Shook me all night”.

Astazi a venit momentul sa va spun despre camera care mi-a atras atentia instant datorita numelui, „Knocking on Heaven’s Door” mi-a inspirat instant numele Bob Dylan si povestea ei….eh…povestea ei este urmatoarea:KOHD_image_colt_taiat-min

E intuneric bezna. Iar spatiul este extrem de stramt. La primul sughitat ai dat cu dibla de tavan… WTF! Cine este neinspiratul de arhitect care a construit casa asta asa de mica! Dar, stai… cine-a zis ca asta ar fi o casa?

Te afli mai degraba închis într-un cavou. Înca n-ai murit, dovada ca stai acum si citesti acest text. Oh, but wait… cineva se pare ca deja lucreaza la asta: din tavan se aude zgomot de pamant aruncat cu lopata… si se mai aude ceva in intuneric: voci in spatele unui perete. Se pare ca nu esti singur. Asta e bine. Înseamna ca nu esti singurul care va fi ingropat de viu azi aici.

Cuvantul cheie este “Echipa”. “Team work” si calmante pentru inima. Daca n-ai medicamente, e buna si o lanterna. Cu putin noroc o vei gasi pe întuneric. Pe undeva se afla si iesirea din aceasta celula. Încearca sa lasi la o parte muzica sinistra si zgomotele macabre care se aud în jurul tau. Concentreaza-te pe indicii, urme de locuri secrete si chei. si comunica eficient cu cei din camera alaturata. Ai grija ca oxigenul nu tine cu tine azi. Si nici bateria de la lanterna. Psihopatul care te-a încuiat aici va plati. Macar taxi-ul pâna la Spitalul 9.

Fiind o camera nerecomandata claustrofobilor si persoanelor cu inaltime peste 2 metri am decis sa ne aventuram pe riscul nostru si sa vedem daca reusim sa scapam intr-un timp record.

12359973_1242670969081787_799149421285446336_n

Ne-am adunat trupa de soc, Andreea Nicoleta Mihaila , Raluca Simona Uluiteanu, Emil Calinescu, Andreea Alexandra Vraja, eu si Iulia Matache si am pasit in cavou.

Dificultatea camerei: medie

Experienta: maxima, am zis!

Din momentul in care patrunzi in camera simti atmosfera atent creata si fiecare obiect din camera isi are atat utilitatea lui cat si locul bine stabilit.

 

De retinut:

Daca nu practicati lucrul in echipa, aici veti fi fortati. Camera este realizata foarte bine atat pentru amatori cat si pentru persoane care doresc sa realizeze un team building cu colegii de munca. Persoanele venite sunt impartite in doua echipe, iar comunicarea intre ele este realizata verbal direct prin perete. Fiecare informatie care este gasita poate fi utila pentru cealalta parte a echipei.

Camera nu este infricosatoare si in parcurgerea camerei indiciile sunt chiar utile. Daca nu ma credeti puteti intreba papagalul din poza.

Share This:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *