Seara trecuta am furat mireasa! Acum suntem in ziua de Joi, 28 Aprilie, 2018.
Nu am mai putut astepta. Toata noaptea mireasa mea a fost a tuturor. A dansat cu toti invitatii si a ciocnit alaturi de mine sute de pahare. A disparut pentru putin timp la mijlocul evenimentului. Prima data cand mi-a fost furata a fost usor. Eram nemancat, usor obosit de picioare si derutat de zecile de prieteni care roiau in jurul meu cu diverse felicitari si multiple sfaturi.
Pentru aceasta noapte superba restaurantul Good Old Times din cadrul hotelului Golden Tulip Times ne-a fost gazda, angajatii ne-au fost prieteni si au ajutat in momentele dificile si bucatarii au fost la inaltime oferind un meniu care sa ma multumeasca atat pe mine (pentru ca doream neaparat sa mananc putin peste) cat si pe mireasa mea (care este alergica la peste…+/- ton, acolo este discutabil).
Suntem romani, si asta inseamna ca timpul nostru este foarte limitat. Muncim cel putin 8 ore din zi si dupa program suntem nevoiti sa ajungem acasa si sa ne ingrijoram ce punem in farfurii. Asa se ajunge de fiecare data ca evenimentele importante din viata noastra, fie ele nunti sau inmormantari, sa adune neamurile laolalta. In opinia mea, aceste revederi, uneori fiind la ani buni distanta sunt cele mai impresionante momente. Spun acest lucru deoarece este in special valabil la nunti. La inmormantari lumea jeleste, lumea deapana amintiri despre raposati si cu greu poti scoate zambete si rasete la parastase. Nu suntem noi chiar ca dacii de pe vremuri zambind in fata mortii dar ne bucuram de prezenta celor cunoscuti cu fiecare ocazie.
Noaptea a fost una de pomina. Dupa lunga rugaciune in biserica (am stat in genunchi si ma rugam sa termine mai rapid preotul ca ma durea piciorul) si dupa ce parintele a spus ca pot saruta mireasa am zbughit-o calm spre iesire. Am facut pozele de rigoare si dupa ne-am deplasat la restaurant. Fiind primii ajungi am avut ocazia de a ne intinde spatele doua minute. La urma urmei, trebuia sa ne asteptam invitatii la intrare si sa ciocnim cu fiecare un pahar de sampanie! Reteta succesului-imbata invitatii inca de la intrare, daca au o cantitate marunta de alcool deja vor fi mai putin „crispati”. 
Cred ca indiferent cat de reusita este o nunta nu poti sa iti multumesti toti invitatii. Singura alternativa este daca le oferi posibilitatea de a alege absolut orice isi doresc din meniu. In mod normal, asa as fi dorit sa fie nunta mea. Fiecare invitat sa consume exact ce isi doreste. Nimeni nu ar trebui sa fie obligat sa respecte un meniu fix cat timp bucataria este la cateva momente distanta. Mie imi plac sarmalele cu smantana. La una din nuntile pe la care am avut placerea de a ajunge sarmalele erau servite doar cu ardei iute si in momentul in care intrebai de smantana spuneau sec ca nu au. Esti restaurant si nu ai smantana? Nu exista nu ai, mergi pana la supermarketul de la colt si aduci clientului/invitatului smantana.
Dar, sa nu deviem de la subiect. Va povesteam despre noaptea in care mi-am inceput viata de familist convins.
Muzica atent selectata de noi si de amicul nostru(stie vraja cine) a fost superba. Un mix de melodii oldies but goodies, o muzica a anilor 60′-80′ combinata perfect cu rock-ul anilor 2000. Simpla prezenta in local a fost o placere. Varstnicii s-au simtit tineri si tinerii s-au simtit impliniti. Am dansat, doamne cat am dansat! Andreea stie cel mai bine. Eu mai reuseam sa ma strecor incet pe langa invitati si sa mai iau un loc. Dar mireasa mea a fost superba si in ziua in care ea a fost vazuta si de alte persoane asa cum o vad eu a reusit (nu ma intrebati cum) sa danseze cu absolut toti invitatii (si aici o includ pe bunica mea mimi pe care doar eu am reusit sa o fac sa danseze, o singura data).
Asa cum multi dintre voi stiti nunta nu este un prilej pentru tinerii casatoriti de a consuma vreun fel de mancare. Tentativele au fost multiple. Am reusit sa ciugulesc usor aperitivele mele preferate pe pat de branza si cu topping de crevete. Chiar pot spune ca am gustat ciorba radauteana. Andreea nu cred ca a mancat ceva si nici nu cred ca ar fi riscat. Rochia ei era prea alba sa nu o menajeze.
Asa cum se intampla la fiecare eveniment mare ritualurile de la nunta noastra au fost pe atat de diverse cat au fost de ciudate.
Cred totusi ca cel mai impresionant moment a fost a doua disparitie a miresei. Spre finalul nuntii dupa ce am reusit sa stau la o ultima vorba cu toti cei ramasi la mese am luat mireasa pe sus si am fugit cu ea. Toata lumea se intreba…Unde este mireasa? S-a furat mireasa…Iar? Doru, unde iti este….Doru? S-a furat si mirele :)) Daca nu apar in 24 de ore sunam la politie?
Nimeni nu a stiut unde…doar noi! Am furat vrajitoarea mea si am dus-o „in turn” , am incarcerat-o in cea mai frumoasa camera a hotelului Golden Tulip Times. Acolo erau pregatite de catre mine si angajatii hotelului o antecamera cu o masa de doua persoane si cate putin din fiecare preparat de care se bucurasera invitatii prezenti la nunta noastra.
Am inchis usa si stiind ca ea este mai obosita decat mine am impartit eu bucatele din fiecare aperitiv: rosioare cherry umplute cu iscusinta cu salata de vinete, frigarui din pepene galben si sunca de parma, oua umplute cu parfait de ficatel…
Dupa ce ne-am saturat am pasit in camera si amandoi am fost cuprinsi de lacrimi…in camera…
era un pat…
singurul lucru care ti-l poti dori dupa o noapte intreaga de dansat si stat in picioare este un pat.
Aceasta a fost cea mai odihnitoate noapte a vietii mele. Am adormit amandoi partial imbracati si covrigiti mana in mana.
Voi ce v-ati dori mai mult de la o nunta? Si, dupa o nunta…?
Acest articol a fost redactat pentru Superblog 2015!