Nu stiu cum procedeaza alte nationalitati cand fac salata pentru micul dejun sau alte mese ale zilei dar, la noi, in Romania poti observa subtilitatea religiei prezenta in gatit. Cand facem salata, intotdeauna cand adaugam ulei de masline sau ulei normal peste salata, il turnam in semnul crucii. Este posibil ca acest gest sa fie o reminiscenta a culturii religioase cu sens profund de a binecuvanta bucatele.

Initial, crucea a fost folosita ca obiect de tortura incepand de la fenicienii din Cartagina. Obiceiul a fost preluat apoi si de catre romani in Palestina fiind executati hotii, talharii si alte persoane care nu erau de origine romana.

Prima referinta cunoscuta la semnul Crucii apare in scrierile lui Tertullian (cca. 160-225 d.Hr.), care afirma despre crestini ca „la fiecare pas si la orice miscare, cand intra sau ies, cand ne punem hainele si incaltamintea, cand mergem la baie, cand stam la masa… in toate lucrarile noastre zilnice ne insemnam pe frunte cu semnul” (De Corona, 3)

In zilele noastre oamenii au inceput sa faca cruce si instinctiv in momente care nu au nici o legatura cu crestinitatea. Unele persoane isi fac cruce in momentul in care afla ceva considerat imposibil.

Alte persoane cand vad ceva atat de frumos incat pana si lui Dumnezeu i-ar place spun „Primeste Doamne si pe asta.”

Semnul crucii a ajuns un gest realizat de multi din instinct in momentul in care trec pe langa o Biserica, atunci cand pornesc intr-o calatorie sau inainte sa manance.

Daca ne intoarcem cu gandul la perioada de dinaintea geamurilor termopan vom descoperi o alta reminiscenta. Geamurile aveau rama de lemn in semnul crucii.